Advocacy este cuvânt încrifrat pentru mulți, așa cum sunt multe dintre cuvintele noi pe care le folosim. Dar nimic nu e chiar așa cum pare, prin urmare astăzi vă povestesc despre noțiunea de advocacy, care în sine provine de la verbul to advocate, care înseamnă „a susține o cauză”.
Ei, dacă punem problema așa, parcă nu e chiar necunoscută ideea, pentru că de când am experimentat relația cu lumea și am devenit conștienți de noi, nevoile, dorințele și potențialul nostru facem advocacy pentru a convinge părinții, colegii, profesorii, cunoscuții. Am spune așadar că, cu cât mai convingători suntem, cu atât mai bun advocacy putem face. Rețineți ideea căci e universal valabilă.
Dacă ne gândim ce înseamnă advocacy deja prin prisma profesiei noastre, nivelul la care trebuie să tindem e acela de a influența luarea deciziilor, inclusiv politicile publice, alocarea de resurse în cadrul sistemelor şi instituțiilor politice, economice şi sociale pentru susținerea cauzei la care muncim.
Doar sună mai complicat. De fapt e tot din categoria „am o cauză, o susțin”. Diferența e din mijloacele și uneltele pe care le folosesc.
Începând din acest număr voi oferi o sumă de unelte și mijloace care să ne ajute în munca de convingere pentru o cauză.
Cum deseori avem nevoie de informații ca să ne putem desfășura activitatea bine și pentru a ne argumenta ceea ce susținem, trebuie să știm:
Cum ne asigurăm accesul la informație?
Începem așadar cu solicitarea, cererea– mai exact întrebarea pusă autorităților, pe care o putem face în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Aceasta e reglementarea minunată care ne dă dreptul să întrebăm autoritățile sau instituţiile publice (orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituţiei).
Menționăm și că prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma, de modul de exprimare a informaţiei.
Bună mențiunea de mai sus, dar noi oricum asta și solicităm oficial autorităților. Adică putem întreba câți bani s-au alocat pentru serviciile sociale, putem întreba cu cine are contract pentru un serviciu public o primărie, putem cere să nu se spună câte solicitări de servicii sociale sunt ș.a.
Revenind la text, legea menționează că autoritățile au obligația de a comunica din oficiu o sumă de informații și altele la cerere.
Informațiile pe care trebuie să le comunice din oficiu în media, la afișajul propriu sau pe pagina web sunt:
- a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
f) programele şi strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
În situația în care ceea ce ne interesează nu se află pe site-ul autorității vizate, atunci Art. 6 ne spune că (1) Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public; Iar la alineatul următor: (2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
Cum facem cererea de informații?
Ne informează alineatul 3 al aceluiași articol: (3) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;
b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;
c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.
Atenție! Cererea de informații se depune la sediul autorității cerându-se număr de înregistrare, sau se trimite prin fax, email – dar revenindu-se telefonic la secretariat pentru a primi număr de înregistrare (se poate solicita și prin email), altfel va fi foarte dificil să demonstrezi că ai depus solicitarea și când expiră termenul de răspuns.
La Art. 7 se menționează că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. De asemenea, refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
Legea 544/2001 mai reglementează și accesul mai rapid (24 ore, 48 sau 5 zile) al mass mediei la informațiile de interes public.
Există și excepții de la solicitări, menționate în articolul 12.
Această lege este unul din instrumentele de lucru cele mai utile în advocacy, care odată însușit, îți oferă convingerea că ai dreptul să întrebi și să ți se răspundă.
Dacă nu primești răspuns, ce faci?
Revii, dupa expirarea termenului, tot în scris, tot luând număr de înregistrare și menționezi că ți se încalcă dreptul la informare și te vei adresa instanței de judecată, lucru pe care trebuie să-l faci neapărat. Dacă nu ți se răspunde nici la apelul repetat, chiar trebuie să te adresezi instanței, mai ales că nu e nici costisitor nici complicat să formulezi o cerere și sigur mai și câștigi.
Mihaela Munteanu, director de comunicare și advocacy FONSS